Bariere reale – și percepute – în calea finanțării private. Organizațiile lansează Ghidul pentru adaptarea și finanțarea rezilienței.

Astăzi este joi, 18 aprilie 2024.

Ghidul pentru adaptarea și finanțarea rezilienței este un set de recomandări publicat recent pentru extinderea finanțării sectorului privat către adaptarea și reziliența la schimbările climatice.

După ce COP28 a îndemnat necesitatea, punând accent pe piețele emergente, documentul este rezultatul unui parteneriat între ONU, prin intermediul Office for Disaster Risk Reduction (UNDRR), KPMG, Standard Chartered Bank (UK) și alte instituții financiare majore, bănci multilaterale de dezvoltare și ONG-uri.

Potrivit comunicatului de presă, „astăzi, mai puțin de 10% din toată finanțarea climatică este alocată adaptării. Decalajul global de finanțare a adaptării se extinde, iar nivelurile actuale de finanțare rămân cu mult sub valoarea estimată a 212 miliarde USD pe an, necesare până în 2030 numai în țările în curs de dezvoltare”.

Și din publicația în sine, „în primul rând, Ghidul a fost conceput pentru instituțiile financiare (prin aceasta ne referim la bănci comerciale, instituții de finanțare a dezvoltării și investitori). Cu toate acestea, are o aplicabilitate largă pentru alte instituții financiare și investitori care își angajează clienții în oportunități de finanțare și investiții legate de adaptarea și rezistența la hazardele naturale, inclusiv acorduri de împrumut și investiții private și strângerea de capital pe piața publică”.

Ghidul cartografiază peste 100 de activități de interes – investiții eligibile – grupate în șapte grupuri de „reziliență”: sisteme agroalimentare, orașe, sănătate, industrie și comerț, infrastructură, societăți, natură și biodiversitate soluții bazate pe natură.

Iată câteva exemple:

1. culturi rezistente la climă

2. agricultură pe verticală

3. scheme parametrice de asigurare pentru agricultură

4. relocare, inclusiv construirea de noi așezări

5. instalații de desalinizare în zonele de stres hidric din cauza schimbărilor climatice

6. tehnologii de supraveghere a sănătății pentru a identifica și a preveni tiparele de boli determinate de pericolele naturale

7. putere de rezervă de urgență la fața locului

8. amplasarea cablurilor și a echipamentelor electrice deasupra nivelurilor probabile de inundație

9. conservarea și replantarea mangrovelor.

10. sistemele de avertizare timpurie

Fiecare investiție eligibilă este evaluată luând în considerare obiectivele de mediu și rezultatele sociale.

Tabelul 3 de la pagina 9 este interesant. Aduce bariere reale și percepute în calea finanțării private pentru adaptarea și reziliența la hazardele naturale.

Deoarece fiecare regiune de pe Pământ se confruntă cu pericole naturale crescute, este o foaie de parcurs cheie care trebuie să devină disponibilă înainte de COP29, să fie urmată și executată.